Când eram o copiliță, eram o porumbiță.
Eram mezina tatei, mamei și a lor căsuță.
Acuma eu sunt mare și sunt o porumbiță,
Cu inimă, răbdare.
Și cu o măicuță, ce stă-n pridvor,
Ne așteaptă...privind mereu la drum cu jale și cu dor.
Ea iese din căsuță, ducându-se la poartă.
La al ei sfânt se închină și îl întreabă:
-"De ce această nedreptate?".
Doamne, am o căsuță plină cu de toate.
Cu feciori și fiice, cu nepoți, nepoate.
Doamne! Am și o porumbiță
Dina mamei, Dină...
-Eu sunt aici măicuță, mereu sunt lângă tine.
Da,...nu sunt cu prezența dar eu sunt lângă tine.
-Fata mamei, fată...
Unde ești acum?
-Eu sunt dragă măicuță, lângă al tău sfânt.
Nu plânge, măicuță, ci iartă-mă acum.
...Mamă, iartă-mă...Iartă-mă, măicuță.
Inima îmi plânge cu lacrimi de sânge.
- Dina mamei, Dină...
Ce au făcut cu tine?
- Nu-i nimic măicuță,
Totul se socoate.
...Îți aduci aminte, scumpa mea măicuță,
Când eram studentă, îmi scrieai cuvinte.
- Diana, fata mamei:
"Te sărut de mii de ori, să-ți miroase gura a flori!".
- Gura a flori nu îmi miroase, dar ce-ai învățat-o face.
La mulți asta nu le place și de aceea, dragă măicuță
Eu sunt tare necăjită, amărâtă, părăsită
Pedepsită... și pedepsită tare și fără jale.
...De oamenii cu coadă ...Mamă...
Eram mezina tatei, mamei și a lor căsuță.
Acuma eu sunt mare și sunt o porumbiță,
Cu inimă, răbdare.
Și cu o măicuță, ce stă-n pridvor,
Ne așteaptă...privind mereu la drum cu jale și cu dor.
Ea iese din căsuță, ducându-se la poartă.
La al ei sfânt se închină și îl întreabă:
-"De ce această nedreptate?".
Doamne, am o căsuță plină cu de toate.
Cu feciori și fiice, cu nepoți, nepoate.
Doamne! Am și o porumbiță
Dina mamei, Dină...
-Eu sunt aici măicuță, mereu sunt lângă tine.
Da,...nu sunt cu prezența dar eu sunt lângă tine.
-Fata mamei, fată...
Unde ești acum?
-Eu sunt dragă măicuță, lângă al tău sfânt.
Nu plânge, măicuță, ci iartă-mă acum.
...Mamă, iartă-mă...Iartă-mă, măicuță.
Inima îmi plânge cu lacrimi de sânge.
- Dina mamei, Dină...
Ce au făcut cu tine?
- Nu-i nimic măicuță,
Totul se socoate.
...Îți aduci aminte, scumpa mea măicuță,
Când eram studentă, îmi scrieai cuvinte.
- Diana, fata mamei:
"Te sărut de mii de ori, să-ți miroase gura a flori!".
- Gura a flori nu îmi miroase, dar ce-ai învățat-o face.
La mulți asta nu le place și de aceea, dragă măicuță
Eu sunt tare necăjită, amărâtă, părăsită
Pedepsită... și pedepsită tare și fără jale.
...De oamenii cu coadă ...Mamă...
...Daca oamenii iti spun ca nu poti sa faci ceva, tu da-ti silinta si vei descoperi ca poti!
RăspundețiȘtergere