Cea mai mare tărie a sufletelor - este Tăria Credinţei

În orice comunicare se disting două componente: conţinutul şi relaţia.

Impactul mesajului nostru asupra ascultătorilor, după cum ne spun cărţile urmează a fi:

Cuvinte: 7% - 10% din impactul total.
Voce: 10% - 30% din impactul total.
Limbajul trupului: 60% - 80% din impactul total.

Acest lucru ilustrează că: felul în care arătăm gesturile, zâmbetul, felul în care suntem îmbrăcaţi şi cum ne mişcăm are mai mare impact asupra atitudinii unei alte persoane faţă de noi.

Felul în care vorbim este de trei ori mai important decât cuvintele pe care le folosim.

Ceea ce înseamnă că:
"În comunicare relaţia cântăreşte mai greu decât conţinutul."


"Muzica" - are o influenţă mai puternică decât cuvintele.

Sigur că o comunicare profesională trebuie să fie bagată în conţinut: interes, calitate a informaţiilor, claritate, prezentare, etc.,...


Însă acest conţinut nu ne duce departe.

 Analizând, împreună, aceste două dimensiuni: "cuvintele" şi "muzica" în următoarea:

Telegramă telefonică


Un bărbat foarte îndrăgostit dictează, la telefon, unei angajate de la poştă, conţinutul plin de pasiune al unui mesaj pentru iubita sa. 


Operatoarea preia textul după dictare, repetând din când în când, ceea ce nota. Ea spunea: Deci, aşa...; Deci, aşa....; Deci, aşa.... Cu exactitate, aceste cuvinte.


Efectul comic se baza pe decalajul dintre cele două "muzici": ardoarea transmisă de voce în opoziţie cu răceala mecanică a vocii, care notează şi repetă textul aşa cum transmite robotul telefonic ora exactă.


Bărbatul vorbeşte galeş, suspină, improvizează, îşi deschide inima, în vreme ce funcţionara nu reţine decât cuvintele şi nimic din muzică.


Dintr-o dată, aceste vorbe, pline de iubire, de tandreze şi de pasiune devin ridicole, deplasate.
Din ce cauză?...


În consecinţă, ne dă de înţeles că ansamblu de informaţii prinse din zbor îmbracă, ritmează, colorează sensul cuvintelor, ceea ce le sporeşte forţa.


...Da, muzica are mai mare "greutate" decât cuvintele.

Dacă sensul transmis prin muzică ne susţine, atunci impactul mesajului sporeşte.

Dacă cuvintele, vocea, limbajul trupului nu intră în armonie, conţinutul e alterat, deformat. Mai rău, relaţia   are de suferit, deoarece disonanţa provoacă tulburare, nelinişte, neîncredere şi ostilitate.

Muzica - susţine partea afectivă, relaţia.
Muzica - în realitate, este un limbaj care în afară de cuvinte, vehiculează relaţia şi sentimentele.
Instrumentele sale: vocea, chipul, gestul, corpul sunt un mister.


Un bebeluş plânge dacă ţipăm în preajma lui. Dacă îi zâmbim, ne zâmbeşte şi el.
Corpul exprimă astfel, sentimentele şi emoţiile.

În conchidere, te voi lăsa pentru câteva minute în compagnia unei întâmplări autentice şi emoţionale.

Ofiţerii rebeli


1781. 
Statele Unite, în timpul Războiului de Independenză. Washington e învingător la Yorktown. Cu toate acestea , adversarul britanic nu renunză: armatele sale prezintă o ameninţare. Mişcări de trupe, încăierări decisive. Un joc ce durează de ani de zile. Oamenii lui Washington se află la capătul puterilor. Sunt pe punctul de a se răscula. Ofiţerii decid să mergă la Philadelpia, la Congres, pentru a opri luptele.

Înainte ca ei să plece, Washington li se adresează de pe un afet de tun: "Şi eu , ca şi voi, am fost militar timp de ani de zile, din dragoste de ţară. Fără a primi soldă.".

Ofiţerii nu fac nici o mişcare. Feţe impenetrabile.

"Am luptat pentru libertate! Iar voi vreţi sclavie?"


Tăcere. Glacială! ... În continuare chipuri împietrite. ....

Nu convinsese pe nimeni.

Cocoţat pe tun, ezita. Apoi, reia:

"Ah,... Am o scrisoare de la un reprezentant al congresului. Sunt veşti bune."


Washington e un bărbat extraordinar, puternic, curajos. Lupta în fruntea lor de ceva vreme. Atunci avea fără o lună de zile cincizeci de ani. Începea să îmbătrânească.

Se uita la scrisoare. Mulţi îl văd cum şovăie. Suspină. ...

Apoi, mai scoate ceva din buzunar. Ceva ce nici cei care îi erau mai apropiaţi nu ştiau.

O pereche de ochelari. Punându-i la ureche spune:

"Domnilor, permiteţi-mi să-mi pun ochelarii, căci am albit în slujba ţării."

Ofiţerii au izbucnit în plâns.

P.S.: Creştinii trebuie să fie pururea înarmaţi contra seducţiilor acestei lumi. Ei trebuie să stea înarmaţi împotriva oricărui atac şi oricărei ispite, astfel încât să nu lase respins nici cel mai mic rău. 

Per Te, amico "speciale"

Molte volte si parla per liberarsi di qualcosa ed a volte si parla a sproposito.
A volte si parla perché il cuore dà un impulso alle labbra.
...E sono parole che accarezzano l'Anima.

Altre volte, invece, le parole escono per un impulso dato dallo stomaco.
E sono parole taglienti.

Ma il silenzio è quello che a volte fa paura. ...
Perché spesso contiene sensazioni forti.
...Amore, Paura, Rancore, Sentimento, Passione e Dolore.

Forse il tuo silenzio contiene qualcosa di questo?
...ma lo rispetto.

Perché se contiene la paura di perdere l'Amore, allora...

In fondo, desidero solo che tu sia felice.

Perché se contiene il timore che tu possa ferirmi,
...allora è giusto così.

E di questo posso solo ringraziarti.

Non voglio condizionare la tua vita.
Ma se potessi farlo, lo farei volentieri.

Mi hai chiamato una volta "Angelo",
ed è stato piacevole.
...Ma gli angeli sono esseri perfetti,
Io non lo sono.

Io amo ascoltare, amo aiutare.
Amo sognare, amo sorridere.
Amo vivere le passioni,...
Amo la mia famiglia,
Ed amo l'Amicizia.

Tu, sei un'amico importante e "speciale".
E quando lo vorrai tu, io ci sarò.

Ed anche se il tuo silenzio durerà a lungo,
Io saprò percepire un tuo piccolo richiamo.
...e sarò presente per ascoltarti.

Spiritul Legilor - filă cu filă

Noi, oamenii, suntem înzestraţi cu două feluri de vedere. Una cuprinde Lumea vizibilă, a doua este cea ascunsă, numită - Ochiul Minţii. 

Pentru ce ne sunt daţi ochii minţii? Ei sunt daţi pentru a înţelege locul şi rostul în sistemul de coordonate ale timpului. Pentru că, întorcându-ne privirea în trecut şi scrutând apoi viitorul, să ne punem mereu întrebarea de căpetenie: "Pe cât de destoinic continuăm cele mai frumoase înfăptuiri ale zilei de ieri, în numele celei de mâine?"

Aţintiţi în trecut şi în viitor, ochii minţii văd departe, pătrund pretutindeni. Clasicul spaniol Mighel de Unamuno în una din cărţile sale remarcă: 

"Orice fiinţă omenească e înzestrată cu şapte virtuţi şi, în opoziţie cu ele, are şapte păcate de moarte: omul e îngâmfat şi sfios, lacom şi cumpătat, libidinos şi neprihănit, invidios şi milos, zgârcit şi darnic, leneş şi harnic, mânios şi răbdător. În egală măsură, el poate să scoată din sine un titran şi un sclav, un criminal şi un sfânt, un Cain şi un Abel."

Această formulă sugestivă - cum că omul "extrage" din sine propriile virtuţi şi păcate, după părerea mea, este erată. Deaorece, nu - Omul o face, ci mediul, ideile de care se conduce statul. 

Virtuţile şi păcatele, binele şi răul din noi, oamenii, se datoresc educaţiei.

Şi Hitler îşi educa hitleriughendul, băieţandri cu apucături de lup, însă vina pentru asta n-o poartă puii de lup, ci educatorul lor, scopul şi metodele sale. 

Trecând peste paginele negre ale procesului de educare, să ne adresăm zilelor în care trăim, a vieţilor noastre şi a copiilor de azi. 

...Omul se educă pe sine însuşi de-a lungul întregii vieţi. Noi nu sântem desăvârşiţi şi, totuşi, ar trebui să tindem spre perfecţiune. Năzuinţa de a obţine ceea ce dorim, de a izbuti ceea ce pare cu neputinţă, de a demonstra ceea ce pare că nu poate fi demonstrat. Însuşi năzuinţa aceasta constituie o forţă gigantică. 

Pedagogia nu e o ştiinţă exactă. Infinitatea - este unicul termen de matematică pe care-l acceptă educaţia. Infinitatea variantelor, generate de necuprinsul sufletului omenesc, al caracterelor, face ca munca să fie de orişice dată irepetibilă, şi să se ridice la rangul de măiestrie. 

La un adevărat meşter gravor nu vom găsi două piese identice, tot aşa şi la un adevărat învăţător nu vom avea

doi elevi identici. Elevii pot să se asemene, dar nu pot fi la fel. 

Şi, mai mult ca oricine altul, educatorul se adânceşte în labirinturile infinitului uman, întră în tot felul de coclauri din care se zbate să iasă. 

Pedagogia nu e numai optimistă, ci şi pesimistă. Pedagogia poate fi dramatică, ea e datoare să fixese, să analizeze şi să înţeleagă nu numai situaţiile care aduc satisfacţii.

Nu poate fi nimic mai rău pe lume decât un "educator", care nu-şi recunoaşte greşelile, nu le vede şi nu doreşte să le vadă. Un "Învăţător", care nu le spune niciodată elevilor săi, părinţilor acestora, sie însuşi: "Îmi cer iertare, am greşit." 

Un codice al greşelilor, cu descrierea lor detaliată şi analiza respectivă, are pentru pedagogie un preţ tot atât de mare ca şi colecţie a regulelor şi reţetelor fără de greş. Oricum, pedagogia nu  se situează printre ştiinţele exacte. 

...Nu atât ceea ce e limpede, cât ceea ce încă nu e rezolvat, nu ceea ce e simplu, ci  ceea ce continuă să constituie o problemă, fără cea mai mică pretenţie la vre-o soluţie definitivă. Aceasta e esenţa, concepţia. 

"Ne naştem slabi, prin urmare, ne trebuie putere.

  Ne naştem lipsiţi de orişice, prin urmare, ne trebuie ajutor.

  Ne naştem fără de minte, prin urmare, avem nevoie de ea.

  Tot ceea ce nu avem la naştere şi de care nu ne putem lipsi la maturitate.

  Obţinem prin educaţie, prin şcoala vieţii."

Ochii minţii ne sunt daţi, pentru a dezrădăcina greutăţile Prezentului, apropiind Viitorul. E nobila misiune a "Educatorului".

...Omul împodobeşte straiele cele simple. Cele scumpe şi somptuoase însă, îl împodobesc ele pe el. Hainele simple atrag atenţia asupra omului, în timp ce hainele cele scumpe atrag atenţia asupra lor. Patima pentru hainele de lux secătuieşte de vlagă şi usucă cu totul sufletul omului. 

Acesta este adevăratul motiv pentru care Biserica a oprit întotdeauna hainele cele extravagant de scumpe, recomandând întotdeauna cu tărie simplitatea. Printre nenumăraţii sfinţi creştini, nu se află nici măcar unul care să fi aflat în hainele cele scumpe ajutor pentru mântuire şi sfinţenie.

Mulţi regi şi împăraţi înţelepţi şi mari, nu doar creştini, ci şi păgâni, au iubit simplitatea îmbrăcăminţii.

...Toate drepturile sunt aceleaşi pentru fiecare copil din întreaga Lume, indiferente de culoarea pielii, sex, religie, posibilităţi şi condiţii de trai. 

Dreptul la Viaţă este cel  mai important. Fără acest drept nu ar exista alte drepturi cum ar fi de exemplu: Înţelegerea, Susţinerea, Dragostea.

Ca şi în Politică, Morală sau Religie, Dreptul nu se reduce la normă. l-am sărăci de conţinutul său profund uman ca izvor şi scop, de partea sa ideală către care tinde în permanenţă gândul şi acţiunea fiinţei planetare conştientă de ea însăşi.

Reguli şi ordine găsim la tot pasul şi în restul regnului animal, la albine sau furnici, în zborul cocorilor către ţările calde, dar ceea ce le particularizează şi le înnobilează pe cele sociale este tocmai spiritualitatea lor. 

Idealul moral sau religios, idealul politic sau de justiţie mobilizează în jurul său un imens arsenal spiritual din care nu lipseşte inteligenţa şi voinţa unană, afectivitatea cu întreaga ei gamă de procese, imaginaţia şi atitudinea, aprobarea şi oprobriul, iubirea şi ura, virtutea şi viciul, moderaţia şi extremismul, etc., care alcătuiesc psihologia socială a unei epoci sau, într-un sens şi mai larg, spiritul vremii respective.

Spiritualitatea dreptului este pusă în Lumină de către Hegel când precizează că: 

"Terenul dreptului este în genere ce e spiritual şi locul său mai apropiat şi punctul său de plecare este voinţa, care este liberă, astfel încât Libertatea constituie substanţa şi determinaţia lui. Iar sistemul dreptului este domeniul libertăţii înfăptuite, lumea spiritului produsă de el însuşi, ca o a doua natură." 

Anche costoro barcollano per il vino,

vanno fuori strada per le bevande inebrianti.

Sacerdoti e profeti barcollano

per la bevanda inebriante,

affogano nel vino;

vanno fuori strada per le bevande inebrianti,

s'ingannano mentre hanno visioni,

dondolano quando fanno da giudici.

Tutte le tavole sono piene di fetido vomito;

non c'è un posto pulito.

"A chi vuole insegnare la scienza?

A chi vuole spiegare il discorso?

Ai bambini divezzati, appena staccati dal seno?

Sì: precetto su precetto, precetto su precetto,

norma su norma, norma su norma,

un po' qui, un po' là".

Con labbra balbettanti e in lingua straniera

parlerà a questo popolo

colui che aveva detto loro:

"Ecco il riposo! Fate riposare lo stanco.

Ecco il sollievo!". Ma non vollero udire.

E sarà per loro la parola del Signore:

"precetto su precetto, precetto su precetto,

norma su norma, norma su norma,

un po' qui, un po' là",

perché camminando cadano all'indietro,

si producano fratture, siano presi e fatti prigionieri.

Legea consecvenţei:

"Succesul este un joc - cu cât joci de mai multe ori, cu atât câştigi de mai multe ori. Şi cu cât câştigi de mai multe ori, cu atât vei juca mai bine."

Scopul nostru nu este să demonstrăm că ştim mai multe decât linia descendentă sau ascendentă. Scopul nostru este să ajutăm oamenii. 

Fiind un exemplu, încurajându-i, comportându-ne simplu şi într-o manieră duplicabilă.

O zi frumoasă!

Cu drag,

Diana. 

 

Evoluţia artelor

Trăim într-o lume dinamică. Înainte, oamenii aşteptau trei zile să vină diligenzţa. Astăzi, zburăm dintr-o parte în alta a globului în mai puţin de o zi.

Viteza pare să fie prima noastră grijă. Bistrouri, carduri de credit, poze la minut, internet de mare viteză, camere dijitale, cuptoare cu microunde, toate fac parte din viaţa noastră trăită în mare viteză.

Şi mai încape mirare că, din când în când, circuitele noastre mentale şi psihice se supraîncarcă, ducându-ne în pragul scurtcircuitării?

În funcţie de gravitatea problemei, pot apărea simptome fizice ca insomnia, pierderea în greutate, durerile de cap sau de spate, nervozitatea, extenuarea.

Semnele de colaps mai pot lua forma unor tipare comportamentale ca: absentarea nejustificată, tratarea superficială a clienţilor, partenerilor şi a potenţialor clienţi, reacţiile negative la critică şi respingerea acesteia sau luarea de decizii pripite. Netratate, aceste simptome pot duce la acoolism, obezitate, abuz de pastile sau la probleme de cuplu.

Ca să fim văzuţi drept nişte antreprenori activi, trebuie să fim volubili, optimişti, inventivi şi să avem o bună reprezentare a ceea ce suntem. Să nu uităm că oamenii răi ne pun piedici, care sunt destul de dureroase.

Cheia bunăstării stă în tratarea cu optimism a tuturor surprizelor, plăcute sau neplăcute. Însă, noi, întotdeauna trebuie să privim partea bună a lucrurilor, încercând să învăţăm ceva din fiecare situţie.

Colapsul şi îndepărtarea de familie sunt două dinrtre cele mai frecvente şi nedorite probleme cu care ne putem confronta, însă aceste probleme, ca orice problemă, pot fi evitate şi depăşite, dacă noi dorim cu adevărat.

Oratorul, consultantul, profesorul şi scriitorul Dennis E. Hensley în lucrarea sa: "Puterea atitudinii pozitive" accentuează:

Când atitudinea noastră faţă de muncă este una pozitivă, pe măsură ce încercăm să ne dezvoltăm propria peronalitate, iar noi reflectăm tocmai aceste atitudini, rezultatele sunt remarcabile.


Atitudinea adecvată, alimentată de Factorii Motivaţionali Primari, este stimulentul natural pentru a deveni persoane respectate. 


În fiecare dintre noi există ceva intrinsec, ce ne determină să ne asumăm responsabilitatea etică şi morală de a porni pe drumul excelenţei.

Când atitudinea noastră faţă de noi, faţă de munca noastră zi de zi este pozitivă, pe măsură încercăm să ne dezvoltăm personalităţile, rezultatele sunt remarcabile.

Trebuie să găsim doar motivaţia şi interesul de care avem nevoie. După asta, entuziasmul şi dedicarea necondiţionată ne va determina să facem restul.

O atitudine fermă şi hotărâtă duce la acţiuni care emană fermitate şi încredere. Dacă avem certitudinea că nimic nu ne poate opri muncind la potenţialul nostru, susţinând prin propriile acţiuni, atunci, cu adevărat, nimic şi nimeni nu ne poate opri.

Atitudinea pozitivă ne ajută să atingem successul, în ciuda tuturor abstacolelor, nereuşitelor sau deficienţelor.
Atitudinea pozitivă ne ajută să depăşim orice obstacol de ordin personal.

Toţi Întreprinzătorii Adevăraţi ştiu cum să rămână pe drumul cel bun şi nu se lasă descurajaţi de obstacole care au efect doar în cazul celor mediocri.

Lordul Chesterfield ne spune: "Învăţaţi să preţuiţi timpul; înşfăcaţi, profitaţi şi apreciaţi fiacare moment. Fără comoditate, fără lene, fără amânare: nu lăsaţi niciodată pe mâine ce puteţi face azi."

Charles Lindbergh era de părerea că: "Nicicând nu ai mai multă adrenalină ca atunci când faci ceea ce-ţi place. Parcă zbori, dar fără avion."

Helen Keller scrisese: "Nu poţi accepta să te târăşti, când simţi chemarea înălţimii."

Biblia spune: "Mâna leneşilor pricinuieşte sărăcie, iar mâna celor înţelepţi adună avuţii."

Henry David Thoreau gândind ne-a scris: "Dacă unele personalităţi, ne spun că nu putem sau nu avem permis de a face bine altora, tu dă-ţi silinţa şi vei descoperi, în personalitatea ta, lucri măreţe."

De-a lungul timpului, filozofii şi istoricii au realizat că nimic nu este mai preţios decât un om cutezător cu o atitudine încrezătoare, perseverentă şi orientată spre atingerea obiectivelor, factorilor motivaţionali.

...Atunci când începi viaţa ai în mână o valijoară. Pe măsură ce trec anii bagajul nostru, însă, se măreşte pentru că sunt multe lucruri pe care le aduni pe parcursul drumului crezând că sunt importante. La un moment dat al drumului, înţelegem că multe din ele sunt de prisos.

Putem alege:

• Aşezându-ne pe marginea drumului aşteptând ca cineva să ne ajute, ceea ce este neobişnuit, pentru că ceilalţi care vin şi pleacă trecând pe lângă noi, au şi ei propriul bagaj, riscând astfel să ne petrecem restul vieţii aşteptând. 

sau

• Putem diminua greutatea, eliminând ceea ce nu ne foloseşte.

...............................................................................................

...............................................................................................

...............................................................................................

La lezione della farfalla

Un giorno, apparve un piccolo buco in un bozzolo. Un uomo che passava per caso, si mise a guardare la farfalla che per varie ore, si sforzava per uscire da quel piccolo buco. Dopo molto tempo, sembrava che essa si fosse arresa ed il buco fosse sempre della stessa dimensione. Sembrava che la farfalla ormai avesse fatto tutto quello che poteva, e che non avesse più la possibilità di fare niente altro. 

Allora l'uomo decise di aiutare la farfalla: prese un temperino ed apri il bozzolo. La farfalla usci immediatamente.

Però il suo corpo era piccolo e rattrappito e le sue ali erano poco sviluppate e si muovevano a stento.

L'uomo continuò ad osservare perché sperava che, da un momento all'altro, li ali della farfalla si aprissero e fossero capaci di sostenere il corpo, e che essa cominciasse a volare. Non successe nulla!

La farfalla passò il resto della sua esistenza trascinandosi per terra con un corpo rattrappito e con le ali poco sviluppate. Non fu mai capace di volare.

Ciò che quell'uomo, con il suo gesto di gentilezza e con l'intenzione di aiutare, non capiva, era che passare per lo sforzo necessario affinché la farfalla poteste trasmettere il fluido del suo corpo alle sue ali, cosi che essa potesse volare.

E la forma con cui la natura la face crescere e sviluppare.

A volte, lo sforzo è esattamente ciò di cui abbiamo bisogno nella nostra vita. 

Se ci fosse permesso di vivere la nostra esistenza senza incontrare nessun ostacolo saremmo limitati. Non potremmo essere cosi forti come siamo. Non potremmo mai volare.

Chiesi la forza - e mi furono date le difficoltà per farmi forte.     

Chiesi la sapienza - e mi furono dati problemi da risolvere.

Chiesi la prosperità - e mi furono dati cervello e muscoli per lavorare.

Chiesi di poter volare - e mi furono dati ostacoli da superare.

Chiesi l'Amore - e mi furono date persone con problemi da poter aiutare.

Chiesi favori - e mi furono date Opportunità.

Non ho ricevuto NIENTE di quello che chiesi...

Però ho ricevuto TUTTO quello di cui avevo bisogno.

VIVI LA VITA SENZA PAURA, AFFRONTA TUTTI GLI OSTACOLI E DIMOSTRA CHE PUOI SUPERARLI.

...Cosi vanno le cose, cosi vanno le cose.

Nessuno in questo Mondo, può aspettarsi solo rose.

Bisogna andare avanti, cercare di provarci.

Avvicinarsi al sole, anche a costo di bruciarsi.

Con affetto,

Domnica-Diana.

Cele "Patru chei" a unei Comori

"Cel ce iubește învățătura iubește știința, iar cel ce urăște cercetarea este nebun." (Pilde 12:1)

Întâlnește, anul acesta, oameni care călătoresc prin Viață.

Cine?
Babbo Natale.

Ce?
Ceea ce faci acum.

Când?
Cât ai bate din palme.


Unde?
Ea, îți va șopti.


De ce?
Fiindcă, Zâmbetul - are efecte benefice atât asupra Vieții Personale cât și asupra celei profesionale.
  
Cum?
Simplu.

...Eziți să vorbești prietenilor despre tine? Ești temător sau șovăitor atunci când trebuie, totuși, să vorbești sau simți că-ți îngheață sângele în vine sau că ți se încleștează gura?

Transformă Teama în Încredere, aflând de la remarcabilul orator Brad DeHaven din lucrarea sa: "Conversează cu încredere - Răspunsuri simple la 38 de întrebări dificile" următoarele:

• Cum să elimini teama de respingere.
• Cum să stabilești imediat relații prietenești.
• Cum să pui întrebările pozitive, nu doar să răspunzi la unele.
• Cum să devii cel mai bun în contactarea unor necunoscuți.
• Cum să folosești în conversațiile reale cele mai valoroase șapte principii conversaționale.
• Cum să îmbunătățești abilitățile de interacționare, astfel încât, să poți construi relații mai bune.
• Cum să oferim răspunsurile potrivite la cele mai dificile treizeci și opt de întrebări.

- Este ușor?
- Da.

- Este posibil?
- Da!

...Lucrarea "Conversează cu Încredere" - este o carte folositoare în Lumea Reală în fața întrebărilor care îi frământă pe Întreprinzătorii din întreaga Lume - oamenii reali.

Noi - Oamenii, suntem ca fulgii de zăpadă. ...

"Oglindirea" și armonizarea sunt modurile cele mai eficiente.


Deci, cele "Patru chei de aur" ale cufărului cu comoara Rețelelor de Vânzări Directe sunt:

1. Topește gheața.
2. Găsește butonul ferbinte.
3. Apasă butonul ferbinte.
4. Obține implicarea.

Reține! Nu este important ce putem face în Viață ci cea ce suntem dornici să facem!

Cunoștințele - nu au nici o valoare dacă nu le aplici. Punerea lor în practică - le conferă valoare.

Factorii Motivaționali Primari - este cheia Ta,... către o viață mai bună, mai mulți prieteni, succes deplin și fericire.

Le poți aplica începând chiar de acum!
Sper că o și faci deja!

http://www.mondopps.com/2011/4LezionuUtili.pps


O zi frumoasă!

Cu drag,
Diana.

Prima întâlnire

Într-o zi cu stropi de ploaie,
Spre apusul Soarelui,
Într-o  încăpere-n zare,
Se întâlni o Zână-Floare
Cu un Tânăr-Trandafir.

...Pentru prima oară!...

În acel trecut uitat,
Floarea zâmbind a încetat.
Însă Trandafirul alb,
Observând-o, s-a întrebat...
Apoi, a acţionat.

Zâna-Floare - dar  stăpâneşte,
Acordat de întregul Tot.
Zi de zi o încălzeşte.
Gândurile-i îmbunătăţeşte,
Bunătatea-i răspândeşte.

Cu încredere în Ea.
Tot-ului, şoptind aievea:
"Lumina Ta o voi urma!".

Vise mari - Floarea gândeşte.
Albul-Crin şi-l ocroteşte.

...După prima oară,
Vine a doua oară...
A treia şi a patra...
Privind prin ochii Lor,
Văzură împreună,
Acelaşi cerc strălucitor.

Acţionând cu "ascultare" activă,
Executând ce au în punct comun.
Alăturea de îngeraşii în floare.

Timpul, zburând în grabă,
Taie privirea lor.

Fiind acum departe,
De vizualiatatea Lor,
Sufletul Zânei strigă-n tăcere
Prinţului, pentru a-i sprijini
Toiagul bătrâneţei Lor.

Inteligenţa Universală

Binele este cunoaştere; răul este ignoranţă.
Binele este acţiune; răul e stagnare.
Binele este ordine, curaj, speranţă şi credinţă.
Răul este dezordine, nesiguranţă şi disperare.
Răul este absenţa luminii.
Binele este acceptare şi lucrare întru lumină.

Oamenii care accesează codul spiritual sunt mai evoluaţi,  învaţă mai multe din lecţiile de Viaţă, au mai multă înţelegere de sine şi nivele mai înalte de percepţie. Sunt mai înţelepţi, au un nivel de maturitate, de armonie şi de perfecţiune în gândirea şi acţiunile lor.


Trăiesc vieţile încercând să creeze pace. Aceşti oameni sunt conştienţi de Legile Universale, care ajută în creşterea spirituală şi care ajută spiritul să atingă Nirvana, nemurirea şi eliberarea de karmă.

Sunt, într-un fel, un ghid ce ne arată cum să trăim. Legile Universale sunt create să ne ajute să ne îndreptăm spre perfecţiune şi să ne conectăm la Inteligenta Universală. 
Dacă acţionăm în afara lor ne creăm dezechilibru şi suferinţă.


Există multe Legi Universale, dar ne vom focaliza asupra acelora care sunt mai importante.


Legea Karmei:  Aceasta este cea mai importantă lege. Menirea acesteia este să ne ajute să atingem  armonia şi echilibrul în viaţă. Prin intenţiile noastre, gândurile, emoţiile, cuvintele şi faptele noastre creăm karmă. Pentru a trăi în perfectă armonie trebuie să rezolvăm karma. Trebuie să decidem ce trebuie să învăţăm pentru a rezolva karma şi în ce stadiu e karma  noastră. 


Ce este karma?
Karma - este cel mai bine axprimată prin expresii de genul: "ce dai, aceea primeşti" şi "ce semeni, aceea culegi".


Legea Înţelepciunii: Înţelepciunea este să ştim ce putem shimba şi ce nu. Este a folosi suferinţa noastră ca pe o cale de a învăţa despre noi înşine. Experimentăm mai
puţină durere în viaţă, învăţăm lecţiile mult mai liniştit şi prevenim, rezolvăm problemele mai uşor, odată ce căpătăm înţelepciune. Cu înţelepciune şi răbdare orice problemă karmică se rezolvă.


Legea Evoluţiei: Singura cale de a dobândi înţelepciune este evoluţia spirituală. Cu toţii
trebuie să ne ridicăm deasupra emoţiilor şi a ego-ului nostru şi să evoluăm în direcţia sufletului. De obicei, asta se obţine prin multe greşeli şi eşecuri. Dacă nu învăţăm din greşelile noastre, dacă nu ne străduim să păstrăm direcţia sufletului departe de ego şi emoţii, trăim în întuneric şi suferinţă.


Legea Energiei Vibraţionale: Suntem cu toţii energie care este în continuă mişcare, iar
spiritul, care trăieşte în noi ca energie, nu moare niciodată. Nimic în Univers nu e fix, totul este în permanentă transformare şi asta ne include şi pe noi cu vieţile noastre cu tot.


Legea Unităţii: Avem o conştiinţă şi o conştienţă colectivă şi fiecare dintre noi ne
influenţăm unul de altul. Suntem cu toţii parte din marele întreg.

Legea Iubirii: Suntem aici pentru a ne iubi unul pe altul nu pentru a ne urî, nu pentru a
ucide. Iubirea este răspunsul la orice întrebare, este cel mai important element al fiecărui proces de vindecare. Am devenit extrem de confuzi în a şti ce este iubirea – dar nu există decât o singură iubire adevărată: iubirea necondiţionată. Cu iubirea necondiţionată ne vindecăm pe noi.

Legea Abundenţei: Universul a fost creat astfel încât fiecare să avem tot ceea ce avem nevoie. Din nenorocire, lăcomia a creat nevoi peste măsură şi a creat un dezechilibru în lume şi mulţi trăim într-un loc al neajunsurilor, departe de abundenţă. Cu toţii am fost meniţi să trăim într-o stare de abundenţă şi să ne bucurăm de tot ceea ce ne trebuie fără limite. Abundenţa nu înseamnă numai a avea “lucruri”, înseamnă a avea bucurie şi fericire şi a ajunge să ne cunoaştem pe noi înşine şi să ne savurăm viaţa.

Legea Ordinii Divine: Există o ordine divină în Univers, un plan divin. Totul este plănuit şi este sub control divin, chiar dacă nu pare aşa întotdeauna. Dacă trăim în ordinea divină, în loc să ne ghidăm după legile “fabricate” de oameni, trăim în abundenţa divinului. Ceea ce poate părea o pierdere azi, va fi un câştig mâine. 

Legea Recunoştinţei: O parte importantă a evoluţiei noastre este să învăţăm să fim
recunoscători pentru tot ce avem, un lucru pe care cei mai mulţi dintre noi nu-l facem. Fiind recunoscători pentru fiecare lucru minunat, mare sau mic, din viaţa noastră.

Legea Armoniei: Universul este menit să fie în perfectă armonie şi pace. Dacă nu-l vedem în felul acesta şi simţim că Universul este haotic, dacă nu-i recunoaştem perfecţiunea, suntem obligaţi să trăim într-o stare de frică şi să cauzăm marele haos pe care minţile noastre l-au creat. A respecta armonia înnăscută a Universului înseamnă să trăim călăuziţi de Legile Universale: înseamnă să nu ucidem, să nu minţim, să nu ne duşmănim, să nu furăm. Înseamnă să trăim pe un tărâm al iubirii şi al divinului.

Legea Manifestării: Tot ceea ce gândim se manifestă în realitate. Cu 300 de ani în urmă filosoful Descartes spunea: “Gândesc, deci exist”. Felul în care gândim crează realitatea noastră. Gândurile se transformă în fapte, iar faptele noastre devin ceea ce suntem.

Legea Detaşării: Suntem aici, pe Pământ, pentru o perioadă limitată de timp, aşa că nu ar trebui să ne ataşăm prea mult de nici un lucru material sau de o persoană fizică. Ataşamentul puternic crează un dezechilibru energetic şi trăim după egoul sau emoţiile noastre. Singura cale de a rămâne în echilibru este a fi în perfectă legătură cu divinul.

Legea Atitudinii: Chiar dacă nu putem controla tot ce ni se întâmplă, putem controla reacţia noastră, putem controla atitudinea noastră. Nimic nu ne poate răni mai tare decât propria atitudine negativă. Felul în care ne tratăm pe noi înşine şi îi tratăm pe ceilalţi, precum şi situaţiile din viaţa noastră crează karmă.

Legea acceptării: Orice lucru căruia îi opunem rezistenţă ne face să suferim. A opune rezistentă înseamnă -  frică. Acceptarea este armonie. 

Legea Dualităţii: Există două forţe care lucrează în Univers: yin şi yang - energia masculină şi energia feminină.  Avem nevoie de ambele pentru a trăi în armonie. Există, de asemenea, bine şi rău, armonie şi haos. Există mereu o tensiune a opuselor. Cheia este să nu lăsăm tensiunea să devină distructivă, să nu permitem forţelor şi tensiunilor negative să ne rupă echilibrul.

Legea Trinităţii: Fiecare dintre noi suntem zămisliţi din trei elemente: trupul, mintea şi
spiritul. Trupul este controlat de ego; mintea este controlată de intelect; şi spiritul este controlat de suflet. Piramida este un exemplu al legii trinităţii. Are trei vârfuri şi este simbolul stabilităţii. Cele trei părţi ale trinităţii trebuie să lucreze la unison şi în armonie.

Legea Atracţiei: Ceea ce suntem, aceea atragem către noi. Dacă suntem negativi,
atragem mai multă negativitate. Dacă ne temem de ceva, acel ceva apare în viaţa noastră. Aşa că, trebuie să eliminăm teama. Lecţiile pe care trebuie să le învăţăm ni se înfăţişează, le  atragem. Calea de a atrage binele este să fim buni. Calea de a atrage iubire, este să fim iubire.

Legea Divinităţii: Fiecare dintre noi avem divinitatea înăuntrul nostru. Când devenim
conştienţi de faptul că suntem divini, putem începe să acţionăm într-un fel care să reflecte această divinitate.

Legea Ciclurilor: Toate vieţile noastre sunt alcătuite din diferite cicluri. Când parcurgem un ciclu, începe altul. Se spune că un ciclu durează între 9 şi 12 ani, şi că ar exista 4 sau 5 cicluri majore în viaţa fiecăruia.  Evenimente majore ca mariajul, moartea unui părinte, naşterea unui copil sunt părţi ale ciclurilor şi crează momente de cotitură întru ajutorarea noastră pentru a atinge un nou nivel de conştienţă.

Legea Destinului: Destinul este ceea ce ne este menit să experimentăm aici. Este suma
experienţelor de viaţă şi a lecţiilor pe care le învăţăm de-a lungul drumului nostru. Fiecare dintre noi are destinul său.

Legea Dharmei: În hinduism şi budism se foloseşte cuvântul “dharma” pentru ordinea
fundamentală a tuturor lucrurilor. Nu înseamnă nimic mai mult decât faptul că trebuie să ne comportăm  în acord cu Legile Universale, cu ordinea divină.  Aceasta este misiunea noastră fundamentală, să ne aliniem cu divinul. Dharma şi karma lucrează mână în mână. 

...Câţi dintre noi trăim în fiecare zi astfel încât gândurile şi acţiunile noastre să reflecte purele
intenţii ale sufletelor noastre?

Nici unul dintre noi nu e perfect. Totuşi, perfecţiunea există în Lumea Invizibilă şi este menirea sufletelor noastre să se străduiască întru acea perfecţiune.

Ţin să mulţumesc, din suflet, observatoarea Carmen Harra.