Post più popolari

Se afișează postările cu eticheta acceptare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta acceptare. Afișați toate postările

luni, 4 iulie 2011

Inteligenţa Universală

Binele este cunoaştere; răul este ignoranţă.
Binele este acţiune; răul e stagnare.
Binele este ordine, curaj, speranţă şi credinţă.
Răul este dezordine, nesiguranţă şi disperare.
Răul este absenţa luminii.
Binele este acceptare şi lucrare întru lumină.




Oamenii care accesează codul spiritual sunt mai evoluaţi,  învaţă mai multe din lecţiile de Viaţă, au mai multă înţelegere de sine şi nivele mai înalte de percepţie. Sunt mai înţelepţi, au un nivel de maturitate, de armonie şi de perfecţiune în gândirea şi acţiunile lor.


Trăiesc vieţile încercând să creeze pace. Aceşti oameni sunt conştienţi de Legile Universale, care ajută în creşterea spirituală şi care ajută spiritul să atingă Nirvana, nemurirea şi eliberarea de karmă.
Sunt, într-un fel, un ghid ce ne arată cum să trăim. Legile Universale sunt create să ne ajute să ne îndreptăm spre perfecţiune şi să ne conectăm la Inteligenta Universală. 
Dacă acţionăm în afara lor ne creăm dezechilibru şi suferinţă.


Există multe Legi Universale, dar ne vom focaliza asupra acelora care sunt mai importante.


Legea Karmei:  Aceasta este cea mai importantă lege. Menirea acesteia este să ne ajute să atingem  armonia şi echilibrul în viaţă. Prin intenţiile noastre, gândurile, emoţiile, cuvintele şi faptele noastre creăm karmă. Pentru a trăi în perfectă armonie trebuie să rezolvăm karma. Trebuie să decidem ce trebuie să învăţăm pentru a rezolva karma şi în ce stadiu e karma  noastră. 


Ce este karma?
Karma - este cel mai bine axprimată prin expresii de genul: "ce dai, aceea primeşti" şi "ce semeni, aceea culegi".


Legea Înţelepciunii: Înţelepciunea este să ştim ce putem shimba şi ce nu. Este a folosi suferinţa noastră ca pe o cale de a învăţa despre noi înşine. Experimentăm mai
puţină durere în viaţă, învăţăm lecţiile mult mai liniştit şi prevenim, rezolvăm problemele mai uşor, odată ce căpătăm înţelepciune. Cu înţelepciune şi răbdare orice problemă karmică se rezolvă.



Legea Evoluţiei: Singura cale de a dobândi înţelepciune este evoluţia spirituală. Cu toţii
trebuie să ne ridicăm deasupra emoţiilor şi a ego-ului nostru şi să evoluăm în direcţia sufletului. De obicei, asta se obţine prin multe greşeli şi eşecuri. Dacă nu învăţăm din greşelile noastre, dacă nu ne străduim să păstrăm direcţia sufletului departe de ego şi emoţii, trăim în întuneric şi suferinţă.



Legea Energiei Vibraţionale: Suntem cu toţii energie care este în continuă mişcare, iar
spiritul, care trăieşte în noi ca energie, nu moare niciodată. Nimic în Univers nu e fix, totul este în permanentă transformare şi asta ne include şi pe noi cu vieţile noastre cu tot.



Legea Unităţii: Avem o conştiinţă şi o conştienţă colectivă şi fiecare dintre noi ne
influenţăm unul de altul. Suntem cu toţii parte din marele întreg.


Legea Iubirii: Suntem aici pentru a ne iubi unul pe altul nu pentru a ne urî, nu pentru a
ucide. Iubirea este răspunsul la orice întrebare, este cel mai important element al fiecărui proces de vindecare. Am devenit extrem de confuzi în a şti ce este iubirea – dar nu există decât o singură iubire adevărată: iubirea necondiţionată. Cu iubirea necondiţionată ne vindecăm pe noi.

Legea Abundenţei: Universul a fost creat astfel încât fiecare să avem tot ceea ce avem nevoie. Din nenorocire, lăcomia a creat nevoi peste măsură şi a creat un dezechilibru în lume şi mulţi trăim într-un loc al neajunsurilor, departe de abundenţă. Cu toţii am fost meniţi să trăim într-o stare de abundenţă şi să ne bucurăm de tot ceea ce ne trebuie fără limite. Abundenţa nu înseamnă numai a avea “lucruri”, înseamnă a avea bucurie şi fericire şi a ajunge să ne cunoaştem pe noi înşine şi să ne savurăm viaţa.

Legea Ordinii Divine: Există o ordine divină în Univers, un plan divin. Totul este plănuit şi este sub control divin, chiar dacă nu pare aşa întotdeauna. Dacă trăim în ordinea divină, în loc să ne ghidăm după legile “fabricate” de oameni, trăim în abundenţa divinului. Ceea ce poate părea o pierdere azi, va fi un câştig mâine. 

Legea Recunoştinţei: O parte importantă a evoluţiei noastre este să învăţăm să fim
recunoscători pentru tot ce avem, un lucru pe care cei mai mulţi dintre noi nu-l facem. Fiind recunoscători pentru fiecare lucru minunat, mare sau mic, din viaţa noastră.

Legea Armoniei: Universul este menit să fie în perfectă armonie şi pace. Dacă nu-l vedem în felul acesta şi simţim că Universul este haotic, dacă nu-i recunoaştem perfecţiunea, suntem obligaţi să trăim într-o stare de frică şi să cauzăm marele haos pe care minţile noastre l-au creat. A respecta armonia înnăscută a Universului înseamnă să trăim călăuziţi de Legile Universale: înseamnă să nu ucidem, să nu minţim, să nu ne duşmănim, să nu furăm. Înseamnă să trăim pe un tărâm al iubirii şi al divinului.

Legea Manifestării: Tot ceea ce gândim se manifestă în realitate. Cu 300 de ani în urmă filosoful Descartes spunea: “Gândesc, deci exist”. Felul în care gândim crează realitatea noastră. Gândurile se transformă în fapte, iar faptele noastre devin ceea ce suntem.

Legea Detaşării: Suntem aici, pe Pământ, pentru o perioadă limitată de timp, aşa că nu ar trebui să ne ataşăm prea mult de nici un lucru material sau de o persoană fizică. Ataşamentul puternic crează un dezechilibru energetic şi trăim după egoul sau emoţiile noastre. Singura cale de a rămâne în echilibru este a fi în perfectă legătură cu divinul.

Legea Atitudinii: Chiar dacă nu putem controla tot ce ni se întâmplă, putem controla reacţia noastră, putem controla atitudinea noastră. Nimic nu ne poate răni mai tare decât propria atitudine negativă. Felul în care ne tratăm pe noi înşine şi îi tratăm pe ceilalţi, precum şi situaţiile din viaţa noastră crează karmă.

Legea acceptării: Orice lucru căruia îi opunem rezistenţă ne face să suferim. A opune rezistentă înseamnă -  frică. Acceptarea este armonie. 

Legea Dualităţii: Există două forţe care lucrează în Univers: yin şi yang - energia masculină şi energia feminină.  Avem nevoie de ambele pentru a trăi în armonie. Există, de asemenea, bine şi rău, armonie şi haos. Există mereu o tensiune a opuselor. Cheia este să nu lăsăm tensiunea să devină distructivă, să nu permitem forţelor şi tensiunilor negative să ne rupă echilibrul.

Legea Trinităţii: Fiecare dintre noi suntem zămisliţi din trei elemente: trupul, mintea şi
spiritul. Trupul este controlat de ego; mintea este controlată de intelect; şi spiritul este controlat de suflet. Piramida este un exemplu al legii trinităţii. Are trei vârfuri şi este simbolul stabilităţii. Cele trei părţi ale trinităţii trebuie să lucreze la unison şi în armonie.

Legea Atracţiei: Ceea ce suntem, aceea atragem către noi. Dacă suntem negativi,
atragem mai multă negativitate. Dacă ne temem de ceva, acel ceva apare în viaţa noastră. Aşa că, trebuie să eliminăm teama. Lecţiile pe care trebuie să le învăţăm ni se înfăţişează, le  atragem. Calea de a atrage binele este să fim buni. Calea de a atrage iubire, este să fim iubire.

Legea Divinităţii: Fiecare dintre noi avem divinitatea înăuntrul nostru. Când devenim
conştienţi de faptul că suntem divini, putem începe să acţionăm într-un fel care să reflecte această divinitate.

Legea Ciclurilor: Toate vieţile noastre sunt alcătuite din diferite cicluri. Când parcurgem un ciclu, începe altul. Se spune că un ciclu durează între 9 şi 12 ani, şi că ar exista 4 sau 5 cicluri majore în viaţa fiecăruia.  Evenimente majore ca mariajul, moartea unui părinte, naşterea unui copil sunt părţi ale ciclurilor şi crează momente de cotitură întru ajutorarea noastră pentru a atinge un nou nivel de conştienţă.

Legea Destinului: Destinul este ceea ce ne este menit să experimentăm aici. Este suma
experienţelor de viaţă şi a lecţiilor pe care le învăţăm de-a lungul drumului nostru. Fiecare dintre noi are destinul său.

Legea Dharmei: În hinduism şi budism se foloseşte cuvântul “dharma” pentru ordinea
fundamentală a tuturor lucrurilor. Nu înseamnă nimic mai mult decât faptul că trebuie să ne comportăm  în acord cu Legile Universale, cu ordinea divină.  Aceasta este misiunea noastră fundamentală, să ne aliniem cu divinul. Dharma şi karma lucrează mână în mână. 


...Câţi dintre noi trăim în fiecare zi astfel încât gândurile şi acţiunile noastre să reflecte purele
intenţii ale sufletelor noastre?
Nici unul dintre noi nu e perfect. Totuşi, perfecţiunea există în Lumea Invizibilă şi este menirea sufletelor noastre să se străduiască întru acea perfecţiune.

Ţin să mulţumesc, din suflet, observatoarea Carmen Harra.



sâmbătă, 18 iunie 2011

...Să Fim Un Model Pentru Alţii - Muncind Cu Cap, Nu Ca Nişte Roboţi!...

De Fiecare Dată Când Arătaţi Cuiva Cum Se Face Un Lucru Și Reuşiţi Să-i Treziţi Interesul, Scăpaţi Voi De Acea Activitate Și Vă Puteţi Concentra Mai Bine Asupra Creşterii Propriului Nivel De Productivitate. (Dennis E. Hensley)

Există o glumă veche, ce se potriveşte perfect cu viziunea multora asupra valorificării propriului timp liber, în încercarea de a-şi împlini cu înţelepciune destinul. Un om trecea cu maşina pe lângă o livadă cu meri, când a zărit un fermier ridicându-şi purceluşii, pe rând, până în dreptul ramurilor pentru a putea ajunge la mere.

Omul a oprit maşina, a coborât şi a intrat în vorbă cu fermierul. "Sper că nu vă deranjez, dar nu credeţi că asta mănâncă prea mult timp?" Fermierul l-a privit, a dat din umeri şi a spus: "Păi şi? Ce înseamnă timpul pentru un porc?"...

Deşi absurdul cazului de faţă este incontestabil, ne întâlnim frecvent cu situaţii similare în activităţile noastre cotidiene, chiar dacă acestea nu sunt atât de evidente. Iar asta îl determină pe creatorul de valoare să-şi analizeze gestionarea timpului / activităţilor. Oricât de mult îţi doreşti să devii mai optimist, dacă munca pe care o întreprinzi este ciclică şi nu înregistrează progres, nu vei ajunge nicăieri.

Asemenea exemple negative pot fi întâlnite în cazul multor societăţi, iar rezultatul este o viaţă de monotonie şi frustrare - condiţii minime de subzistenţă, în cel mai bun caz.

Deşi este adevărat că toată lumea are la dispoziţie acelaşi număr de ore pe zi, acelaşi număr de zile pe sâptămână, acelaşi număr de săptămâni pe lună şi aşa mai departe, la fel de adevărat este şi că nu există doi oameni care să aibă aceeaşi viziune asupra timpului de care dispunem.

Ceasurile, agendele, termenele-limită, calendarele şi cărţile de istorie asociază emoţii diferite cu persoane diferite. Majoritatea acestor emoţii sunt răspunsuri reflexe, formate în conştientul şi în subconştientul indivizilor, în urma unor experienţe diverse şi a modului în care acestea au fost percepute.

O Experienţă Pozitivă, Repetată Cu Regularitate, Se Transformă Cu Timpul Într-o Atitudine Pozitivă. Dimpotrivă, o experienţă negativă, repetată şi ea cu regularitate, duce la o atitudine negativă, mai ales dacă persoana respectivă nu a înţeles că întotdeauna există şi o latură bună a unei aşa-zise experienţe negative.

De exemplu, o companie importantă a schimbat ziua de salariu, din vineri în luni. Angajaţii au renunţat să mai spună: "Slavă Domnului că e vineri!" În plus, rata de absenteism din ziua de luni s-a redus până la 30%. Oamenii soseau la muncă zâmbitori, nu încruntaţi, bombănind şi oftând ca înainte.

Ştiind toate astea, ţi-ai propus vreodată să îţi explici propria percepţie asupra timpului? Încearcă un test simplu de analiză. Ce Emoţii îţi Trezeşte Fiecare Dintre Aceste Cuvinte: Târziu... Muncă... Presiune... Termen-Limită... Întreruperi... Amânare... Tergiversare... Cursă... Aşteptare... Cronometru... Pontator... Start... Stop... Program?...

Probabil, vei descoperi că reacţiile personale la termenii legaţi de timp variază considerabil. Este ceva firesc, chiar şi printre cei cu locuri de muncă sau afaceri, agende şi vieţi sociale similare.

Pentru cineva care urăşte să meargă la muncă, aşa cum se întâmplă cu doi din trei oameni, zgomotul produs de alarma ceasului este unul de nesuportat. Aceasta anunţă debutul unei noi zile plictisitoare sau stresante, din timpul care a mai rămas până la salariu.

În vreme ce pentru o altă persoană, deţinătoarea entuziastă a unei afaceri, să spunem, sunetul alarmei înseamnă începutul activităţii antrenante din cursul zilei - în care îşi propune să fie cât mai productivă şi să se delecteze cât mai mult.

Pentru o altă persoană, orientată către servicii - pentru parteneri şi clienţi - întreruperile dese nu fac decât să-i amintească de faptul că e indispensabilă pentru fiecare activitate de afaceri. Pentru cei cu atitudine negativă, întreruperile dese amplifică frustrările cauzate de lucrul nefinalizat, nefiind de loc apreciate, ci chiar iritante. Iată o situaţie tristă. Până La Urmă, Suntem Aici Pentru A Fi De Ajutor Altora - Aşa Ne Câştigăm Pâinea De Toate Zilele!...

Să Observăm Propriile Reacţii La Factorul Timp, În Diverse Situaţii. Dacă identificăm emoţii negative (bazate pe gânduri negativiste) care determină să reacţionăm neadecvat, putem lucra la transformarea lor în gânduri şi emoţii pozitive, pe fondul unei atitudini optimiste. Dacă identificăm reacţii pozitive, ne putem arăta încrezător faţă de acestea şi faţă de responsabilitatea de a ne valorifica energia cât mai eficient.

Şi putem invoca aceste emoţii amintindu-ne ce le-a declanşat. Le putem eperimenta după plac, pentru a deveni mai motivaţi şi pentru a-i inspira şi pe alţii să facă la fel. DianaControlarea Propriei Atitudini În Faţa Provocărilor Este Unul Dintre Secretele Oamenilor De Succes!- mi-a Șoptit Mentorul Meu Personal Intr-o Buna Zi. Waw!... :)

Cea mai întâlnită percepţie negativă a factorului timp presupune să fii ocupat, însă nu neapărat şi productiv. Studiile au arătat că, indiferent de natura afacerii o persoană este subiectul regulii "80/20". Invariabil, 20% din ceea ce decide o persoană asigură 80% din progresul individual; în vreme ce 80% din timpul unei persoane este alocat de regula muncii, ceea ce produce numai 20% din realizările sale.

Singura Modalitate Concretă De A Optimiza Standardul 80/20 Este Să Ne Stabilim Prioritățile, Iar Apoi Să Alocăm Timp Pentru Fiecare Dintre Ele, În Funcţie De Importanţa Ei! De pildă, nu perdem vremea discutând cu vecinul ultimile ştiri alarmante, când putem să construim o relaţie de afceri cu un potenţial client ori asociat; să nu ne lăsăm antrenaţi în conversaţii inutile la un eveniment unde avem ocazia de a cunoaşte oameni de seamă şi de a progresa în carieră.

Să nu abandonăm o sarcină până ce nu este finalizată ori acceptabil realizată, indiferent de oră. Să nu ne ocupăm timpul cu diverse joburi "atractive", bune poate pentru alţii, când trebuie să ne concentrăm asupra unui obiectiv mult mai serios.

Începând întotdeauna cu sarcina cea mai importantă. Apucându-ne de lucru cât mai devreme, zi sau noapte, insistând pe chestiunile prioritare. Făcând Asta, Putem Realiza Două Lucruri: În Primul Rând, Avem Garanţia Progresului Concret; In Al Doilea Rând, Căpătăm Tot Mai Mult Controlul Asupra Rezultatelor Personale, chiar dacă ulterior mai apar şi unele întreruperi de ritm (asta pentru că proiectele au fost deja finalizate ori au avansat considerabil).

După ce ne-am ocupat de o întrerupere ce poate fi o simplă notă care să ne amintească mai târziu să facem ceva sau rezolvarea efectivă a unei probleme, dacă nu necesită mai mult de două minute - revenim în miezul problemei ocupându-ne de proprietăţi. Putem Apela La Aşa o Schemă Numită: "Accent Pe Priorități" Pentru A Înţelege Cum Să Ne Organizăm Agenda Zilnică De Lucru!...

Să Folosim Timpul, Concentrându-ne Asupra Priorităţilor, Soluţionându-le Pe Rând Fără A Le Abandona!...

Legea Lui Parkinson Afirmă Că: "Munca Se Extinde Până La A Ocupa Tot Timpul Disponibil Pentru Finalizarea Unei Sarcini." Doar că întreprinzătorii optimişti au o altă părere. De fapt, ei beneficiază de un simţ al acţiunii imediate, care îi ajută să îşi atingă ţintele, pe fondul unui efort de a face cât mai multe, în cât mai puţin timp.

O metodă simplă de a maximiza randamentul este să dezvoltăm o perspectivă centrată pe subiect. Ori de câte ori suntem puşi în faţa unei noi provocări, să încercăm să eliminăm toate elementele care nu sunt legate strict de activitatea specifică.

Astfel nu vom mai fi distraşi şi, cum am precizat şi anterior, ne putem concentra pe aspectele prioritare, până ce sarcina va fi definitivată. Pe măsură ce trecem la alte sarcini, încercăm să înlocuim vechile materiale (liste, dosare, cărţi, hărţi, foi etc.) cu unle noi. Apoi, continuăm ca şi mai înainte, dându-ne silinţa păstrând controlul asupra maculaturii cu care intrăm în contact, atât în afaceri, cât şi pe plan personal. Constituim nişte dosare pentru chestiuni specifice - afaceri/personal.

Benjamin Franklin a spus cândva: "Cel mai mult urăsc să mă bag în pat şi să mă dau jos din el." În felul său savuros, Franklin a explicat ceea ce acum este definit drept puterea inerţiei.

În esenţă, puterea inerţiei ne face să nu ne oprim din ceea ce facem. Dacă ne odihnim, ne vine greu să ne ridicăm din pat. Dacă lucrăm, tindem să continuăm munca. Astfel putem înţelege de ce amânarea este atât de comună. Dacă nu reuşim să ne mobilizăm pentru a prelua o sarcină şi a scăpa de inerţie, vom rămâne tot în sfera activităţilor neproductive de umplere a timpului.

Amânarea Este Cel Mai Rău Viciu Pe Care Îl Poate Încerca Un Creator De Valoare! Multe Visuri Și Aspiraţii Se Sting Doar Pentru Că Oamenii Au Înclinaţii Iritante, Dăunătoare, Secătuitoare, De Temporizare.

Amânarea nu se identifică cu minciuna. Unii dintre noi spunem că vom face ceva, dar nu reuşi să ducem lucrul la bun sfărşit. Până şi cea mai mică întârziere poate duce la obişnuinţă şi, în scurt timp, la probleme dintre cele mai grave. Şi chiar dacă nu toate activităţile sunt la fel de plăcute, iar demararea lor poate fi destul de solicitantă, există destule soluţii.

Dacă O Anumită Sarcină Îţi Pare Copleşitoare, Aminteşte-ţi De John Ford, Care Spune Că Nici O Sarcină Nu Este Prea Dificilă, Atât Timp Cât Este Divizată În Sarcini Mai Mici! Graţie acestui considerent, putem face la fel. Dacă o sarcină ne pare irealizabilă, să ne concentrăm pe primul pas concret; făcând pasul respectiv trecând la următorul. Faptul că rezolvăm câte ceva în fiecare zi ne va încuraja. Ne va oferi încrederea şi motivarea necesară pentru a scăpa de sub influenţa amânării.

Diana, Pentru A Fi Un Întreprinzător Eficient Trebuie Să Ne Dedicăm Timpul Și Energia Afirmării Personale Și Influenţării Altora. Diana, Nu Înceta Să Te Întrebi: "Mă Concentrez Pe Obiectivul Principal Cu Maximum De Potenţial?! Sunt Gata Să Dau Tot Ce Pot Pentru Asta?!"...

Dacă Eşti Entuziasmat/a În Legătură Cu Dezvoltarea Unei Idei, Diana, Nu Lăsa Pe Nimeni - Cu Atât Mai Puţin Propria Persoană - Să Îţi Pună Beţe În Roate!... Ok?!... :)

Timpul - A Fost Și Va Rămâne O Energie Enigmatică. Dorim Noi Să Acceptăm Sau Nu, Dar Cu Toţii Suntem Egali În Raport Cu El. Fiecare Dintre Noi Primeşte În Fiecare Zi Un Avans De 24 De Ore, 1440 De Minute, 86400 De Secunde Accentuând Că La Toţi Este Egal. Încă Cât De Straniu Nu Ar Părea, Pentru Cineva Este De Ajuns Dar Pentru Altcineva Nu. Cineva Obţine Succese Dar Altul Se Alege Doar Cu Eşecuri. 

...Diana, Oare De Ce Este Asa, Din Perspectiva Energetica A Ta?!...

P.S: Foarte Puţini Oameni Ajung Să Îşi Folosească În Totalitate Resursele De Care Dispun. Există Profude Surse De Forţă Care Rămân Nefolosite. (Richard E. Bryd)

marți, 14 iunie 2011

Bărbaţii de pe Planeta Marte, Femeile de pe Planeta Venus

Salutare!

Dragostea, vulnerabilitatea, înţelepciunea şi forţa m-au stimulat să mă întorc către tine împărtăşind cu tine şi cu prietenii adevăraţi cele descoperite împreună.

Astăzi, vom aborda tema: "Bărbaţi, femei şi relaţiile dintre ei; cum să facem pace cu sexul opus."

Cum stăm cu imaginaţia?... Sper, că nu avem probleme. Da?... Bine!
Să ne imaginăm că bărbaţii vin de pe Planeta Marte, iar femeile de pe Planeta Venus.

...Cândva, demult, marţianul Dr.John Gray privind prin telescoapele lor observase, descoperise pe venusiene. Simpla lor vedere le trezise, marţienilor, sentimente pe care nu le mai încercase până atunci. S-au îndrăgostit şi-au inventat rapid călătoriile spaţiale - au zburat spre Venus.

Venusienele i-au întâmpinat pe marţieni cu braţele deschise. Ele intuiseră că va veni această zi. Sufletele lor s-au deschis pentru o iubire pe care nu o mai cunoscuseră vreodată.

Dragostea dintre venusiene şi marţieni a fost miraculoasă. Erau încântaţi să fie împreună, să lucreze împreună şi să-şi împărtăşească gândurile. Deşi proveniţi din lumi diferite, pe ei îi delecta tot ce îi diferenţia. Au petrecut luni întregi învăţând să se cunoască, explorându-se şi analizându-şi nevoile, preferinţele şi modelele comportamentale diferite. Ani de zile au trăit împreună în dragoste şi armonie.

Apoi au decis să zboare către Planeta Pământ. La început totul a fost minunat şi frumos. Dar efectele atmosferei pământene s-au făcut simţite şi, într-o zi, toată lumea s-a trezit cuprinsă de o amnezie de un tip special - o amnezie selectivă!

Atât marţienii cât şi venusienele au uitat că proveneau de pe planete diferite şi era normal ca şi ei să se deosebească. Într-o bună zi, tot ce aflaseră despre diferenţele dintre ei li sau şters din memorie. Şi, din acea zi, bărbaţii şi femeile au intrat în conflict.

A te îndrăgosti este întotdeauna un miracol. Pare ceva etern ca şi cum dragostea va dura pe vecie. Noi credem în mod naiv că suntem cumva scutiţi de problemele pe care le-au avut părinţii noştri, nefiind îngrijoraţi că dragostea se va stinge. Suntem siguri că aşa trebuie să fie şi că urmează să trăim întotdeauna fericiţi.

Dar pe măsură ce magia se stinge şi viaţa zilnică îşi intră în drepturi, iese la iveală faptul că bărbaţii continuă să ceară femeilor să gândească şi să reacţioneze ca ei, iar femeile aşteaptă de la bărbaţi să se poarte ca ele. Fără o cunoaştere limpede a diferenţelor dintre noi, nu acordăm suficient timp pentru a ne înţelege şi a ne respecta unii pe alţii. Devenim pretenţioşi, iritaţi, acuzatori şi intoleranţi.

Cu toate intenţiile bune, dragostea continuă să moară. Problemele curente reuşesc cumva să se infiltreze. Se acumulează resentimentele. Comunicarea se degradează. Neîncrederea sporeşte. Rezultă respingerea şi evitarea. Miracolul dragostei este pierdut.

      Ne întrebăm pe noi înşine:
      Cum se întâmplă asta?
      De ce se întâmplă asta?
      De ce ni se întâmplă nouă?


Pentru a răspunde acestor întrebări, cei mai celebri gânditori au elaborat srălucite şi complexe sisteme filozofice şi psihologice. Totuşi, vechiul model revine. Dragostea moare. Se întâmplă aproape tuturor.

În fiecare zi, milioane de indivizi îşi caută un partener pentru a împărţi acest sentiment special de iubire. În fiecare an, milioane de cupluri se unesc, cu dragoste, apoi se despart deoarece au pierdut dragostea. Dintre cei care sunt în stare să întreţină dragostea un timp destul de îndelungat pentru a ajunge la căsătorie, doar 50%, care rămân împreună, probabil că jumătate nu sunt satisfăcuţi. Ei stau împreună din loialitate, obligaţie sau din teama de a începe din nou.

Efectiv, foarte puţini oameni sunt capabili să-şi dezvolte iubirea. Totuşi se întâmplă.

Când bărbaţii şi femeile sunt în stare să se respecte şi să-şi accepte deosebirile, atunci dragostea are şanse să înflorească.


Prin înţelegerea diferenţelor ascunse dintre sexe putem reuşi mai uşor să oferim şi să primim dragostea. Încuviinţând şi acceptând diferenţele dintre noi, pot fi descoperite soluţii constructive prin care să obţinem ceea ce dorim. Şi, cel mai important, putem învăţa cum să-i iubim şi să-i ajutăm pe cei la care ţinem.


Dragostea - este un miracol şi poate dura dacă ne amintim de deoasebirile dintre noi.


...Hai să ne imaginăm că ne întoarcem înapoi în timp şi, observând viaţa pe Planetele Marte şi Venus, înainte ca locuitorii acestora să se fi descoperit unul pe altul, vom afla câte ceva despre bărbaţi şi femei.

Viaţa pe Marte


Marţienii preţuiesc puterea, competenţa, eficienţa şi realizările. Ei fac tot timpul ceva pentru a se afirma sau a-şi dezvolta forţa şi îndemânarea. Conştiinţa lor de sine se defineşte prin capacitatea de a obţine rezultate. Ei resimt împlinirile în primul rând prin succese şi realizări.

Totul pe Planeta Marte este o reflectare a acestor valori. Chiar şi îmbrăcămintea este concepută pentru a reflecta talentul şi competenţa lor. Poliţiştii, soldaţii, oamenii de afaceri, savanţii, şoferii de taxi, tehnicienii şi şefii poartă cu toţii uniforme sau, cel puţin, pălării care oglindesc competenţa şi puterea lor.

Ei nu citesc reviste ca "Psyhologi Today", "Self", sau "People". Sunt preocupaţi mai mult cu activităţi în aer liber, cum ar fi vânătoarea, pescuitul, maşinile de curse. Sunt interesaţi de ştiri, buletine meteo, sport, romane de dragoste şi cărţi cu sfaturi de tipul "Ajută-te singur". Îi interesează mai mult "obiectele" şi "lucrurile" decât oamenii şi sentimentele.

Chiar şi acum, pe Pământ, în timp ce femeile visează la dragoste, ei visează la maşini puternice, la calculatoare mai rapide, la mecanisme, inovaţii şi tehnologii mai performante. Bărbaţii sunt preocupaţi de "lucruri" care să-i ajute să-şi dovedească puterea prin care să-şi realizeze scopurile.

Atingerea scopurilor este foarte importantă pentru un marţian, deoarece este un mod de a-şi demonstra competenţa şi a se simţi bine; el trebuie să-şi realizeze aceste ţeluri prin el însuşi. Nu se poate ca altcineva să o facă pentru el.

Marţienii se mândresc să-şi rezolve lucrurile ei însuşi. Autonomia este un simbol al eficienţei, puterii şi competenţei.

Viaţa pe Venus


Venusienele au alte norme. Ele preţuiesc dragostea, comunicativitatea şi relaţiile umane. Ele petrec mult timp consolându-se, ajutându-se şi discutând între ele. Percepţia lor despre sine se defineşte prin sentimente şi calitatea relaţiilor lor. Ele se realizează prin a-şi împărtăşi sentimentele şi a avea legături cu ceilalţi.

Pe Planeta Venus totul reflectă aceste valori. În loc să construiască clădiri înalte şi autostrăzi, ele sunt preocupate mai mult să trăiască în armonie, într-o comunitate afectuoasă şi cooperantă. Legăturile sunt mai importante decât munca şi tehnologia. Lumea noastră se află, în multe privinţe, la antipod de cea a marţienilor.

Ele nu poartă uniforme ca marţienii (pentru a-şi afirma competenţa). Dimpotrivă, nouă ne place să ne punem în fiecare zi alte haine, în funcţie de dispoziţia pe care o avem. Exprimarea personalităţii şi, în special, a sentimentelor este foarte importantă. Ele îşi pot schimba de mai multe ori pe zi toaleta în funcţie de dispoziţie.

Comunicarea este pentru noi de mare însemnătate. Este mult mai important să ne împărtăşim sentimentele personale decât să ne atingem scopurile pentru a avea succes.

Femeile sunt orientate spre legături, nu spre atingerea unor scopuri; noi suntem mai preocupate să ne exprimăm bunătatea, dragostea şi grija.

Pe Venus, toată lumea studiază psihologia şi are cel puţin o diplomă în consultanţă pentru probleme personale. Femeile sunt foarte preocupate de dezvoltarea personalităţii, spiritualitate şi tot ce poate întreţine viaţa, sănătatea şi evoluţia. Planeta Venus este împânzită cu parcuri, grădini cu flori, complexe comerciale şi restaurante.

Venusienele au foarte multă intuiţie. Ele şi-au dezvoltat această capacitate de-a lungul secolelor, anticipând nevoile celorlalţi. Un semn de mare afecţiune este să ne oferim ajutorul şi sprijinul, fără să ne fie cerut.

Pe Planeta Venus, a da sfaturi şi sugestii este un semn de grijă. Venusienele sunt convinse că, dacă ceva funcţionează, ar putea întotdeauna să funcţioneze şi mai bine. Natura noastră ne face să vrem să îmbunătăţim lucrurile. A oferi sfaturi şi critici constructive constituie pentru noi un gest de iubire.
...
Rezumând cele spuse, iată cele două greşeli pe care le comitem în mod frecvent, în cadrul relaţiilor noastre:

  1. Bărbatul încearcă să modifice sentimentele unei femei care este supărată, transformându-se în domnul Rezolvă-tot şi oferindu-i soluţii pentru problemele ei, soluţii care subminează sentimentele.
  2. Femeia încearcă să schimbe modul de a acţiona al bărbatului, transformându-se într-un Comitet de Perfecţionare, oferindu-i sfaturi şi critici nesolicitate.
Subliniind aceste două greşeli majore, marţioanul John Gray, nu vrea să spună că totul este  greşit în cel priveşte pe domnul Rezolvă-tot sau Comitetul de Perfecţionare. Autorul ghidului practic pentru îmbunătăţirea comunicării şi pentru obţinerea rezultatelor dorite în relaţiile noastre în cartea: "Bărbaţii sunt de pe Marte, Femeile sunt de pe Venus" vine în casele noastre, atingând inimile noastre spunând că acestea sunt atribute pozitive marţiene şi venusiene. Greşelile provin doar din momentul ales şi din modul de abordare. 

Înţelegând diferenţele amintite, devine simplu să ţinem seama de sensibilitatea partenerilor şi să le acordăm mai mult sprijin. 

Dacă eşti femeie, îţi sugerăm că în cursul săptămânii acestea, următoarei, etc. să încercăm să ne abţinem de a da orice sfaturi nesolicitate sau să aducem critici. Bărbaţii cu care venim în contact nu numai că vor aprecia aceasta, dar vor deveni mai atenţi şi mai grijulii faţă de noi.


Dacă eşti bărbat, îţi sugerăm să exersezi arta de a asculta de fiecare dată când vorbeşte o femeie, cu singura intenţie de a-i înţelege problemele. Încearcă să înveţi să muşti limba de câte ori îţi vine să dai o soluţie sau să-i schimbi starea de spirit. Vei fi surprins constatând ce mult te apreciază.

Le mulţumesc, unor persoane, pe care nu îi voi putea uita niciodată unde nu mă voi afla. Nu le voi scrie numele, deoarece, dacă acestă postare ei o vor citi, îşi vor da seama foarte bine.

P.S.: Fie ca înţelepciunea şi dragostea voastră să devină mai puternică. Fie ca frecvenţa divorţurilor să scadă, iar a căsătoriilor fericite să crească. Copii noştri merită o lume mai bună.